duminică, 6 august 2017

Revista buzoiană ,,Uscând o lacrimă,, la numărul 45

Constituită într-o nouă serie, care găzduiește Asociația Liga Scriitorilor/Filiala Buzău și adăugându-i-se încă alte 8 pagini, noul format al revistei cuprinde, printre altele: Viața din inima cuvintelor, Din activitățile Ligii Scriitorilor/Filiala Buzău, Poezii, Sonete cu preț...dedus, Simbolul Petrolului Ploiești, Epigrame, Lansări de cărți, Prietenii Ligii noastre, Șase sute (600) ședințe ale Cenaclului Amurg Sentimental București...Apariții editoriale.

De-ar fi să detaliem, revista noastră cuprinde:

* O premieră națională și o noutate mondială, scurtă cronică la cartea cât un Dicționar a autorilor Panait și Virgil Bârsănescu. Autorul cronicii, Dumitru K Negoiță(LSR).
* Prima victorie, autor Gina Agapie(LSR)
* Viața din inima cuvintelor, de Marin Iffrim(USR)
* Casa viselor într-o rodie, de Mariana Vicky Vârtosu(LSR).

Din activitățile Filialei Buzău a Ligii Scriitorilor Români

* ...Luana, o grădină a României, de Dumitru K Negoiță
* Cu parfum de tei...de la Iași, pentru o colegă dragă, de Olga Eugenia Profir.
* Lansare de carte la Atrium Palas Mall Iași, cu participarea a 2  membrii de la Filiala Buzău a LSR
* Monumentrul de la Ursoaia și La ceas aniversar, de Elena Căpățînă.(LSR)
* Bucuria de a dărui, de Gheorghe Oncioiu(LSR)

Poezii

* Îi văd suferind în fața bancomatelor, de Marin Ifrim (USR)
* Mă uit în jur, de Nicolae Gâlmeanu (USR)
* Să țes iubirea ce s-aprinde, autor Marin Moscu (USR)
* Rondelul privatizării și Rondelul costumului de baie, de Mihai Sălcuțan (LSR)
* Sunt Gheorghe, nepotul lui Gheorghe, autor Florin Grigoriu (SSR) București
* Visul poetului, Născătoarea de biblii și, de-ai ști, de George Vlaicu- București
* Rugăciuni, de Aurel Anghel (LSR)
* Sonete cu preț...dedus și... alte sonete, de Gheorghe Oncioiu (LSR)
* Să trumfe dreptatea și Pământ al Țării mele, de Alex. Vâlcu - Titu
* Lacrimi de cer; Copacul și De v-ați ascunselea, autor Cornel Diaconu (LSR)
* Simbolul Petrolului Ploiești (lui Mircea Dridea) și Îndepărtat, de George Militaru
* Contraste, de Silvan C. Escu, București
* Definiții-profesie și Viața, de Dumitru Mihai

Epigrame

* Bătălia de la la Podul Înalt, autori:
Ica Ungureanu, Pavel Petre, Pertu Ioan Gârda, Laurențiu Ghiță, și David Valentin.

Cronici

* Trriumful din ,,Toigul de lumină,,, și ,,Întoarcerea la origini,,, cronici de Dumitru K Negoiță
* Carmen Tania Grigore, poziție onorantă, aproape de vârf, în lirica feminină, cronică de Dumitru Dănăilă
* În numele dorului, cronică de Stelian Grigore (LSR)
* George Mărgărit, cronică de Ion Gătej (LSR)

Proză


* Bucurați-vă, de Elena Căpățînă (LSR)
* Mama de tablă, de prof. dr. Agapie Gina
* Ședința nr. 600 a ,,Cenaclului Amurg Sentimental,, București, de Vlad Teodor Petcu-București

Prieetenii Ligii noastre. Elevi de la Școala Gimnazială ,,Căpitan aviator Mircea T Bădulescu,, din Buzău, coordonați de prof. dr. Agapie Gina (LSR)


* Cunună plăcută și un lanț de aur, de elev Damian Teodor
* Șukar și gusturile (nu) se discută, gusturile nu se ...schimbă,  autori , elevii Bădăi Luca și Anton Maria

APARIȚII EDITORIALE


1. Inscripții pe ziduri, ed. Amurg Sentimental 2017, autor Constantin Mironescu
2. Prin anii lunilor de mai, ed. Amurg Sentimental 2017, autor Mihai Valentin Gheorghiu
3.O viață pe altarul credinței, ed. Rafet 2017, autor Traian Gh. Cristea
4.Țara Luanei, Editgraph 2017, autor Mihai Sălcuțan
5. Din/spre Teatrul George Ciprian, ed. Teocora 2017, de Marin Ifrim
6. Poenița, ed. Teocora 2017, de Gheorghe Oncioiu
7. Lumina cuvintelor, ed. Sfera Bârlad 2017, de Gheorghe Postelnicu (USR)
































joi, 6 iulie 2017




   Culese din gândirea unor mari români


Pentru a afla cine esti?
ne spunea M. Preda
luptă să devii aventurier în spirit
să poți ști, ce-o să devii.

Lucian Blaga ne spunea că,
atunci când, în nici o formă
de activitate nu te mai poți depăși
începi să mori.

De la D. Cantemir citire
- Cine poate fi atât de înțelept
fără ca altă înțepepciune
să-i trebuiască.

Dacă nu cauți să realizezi
o virtuozitate, ne spunea
P. Zarifopol, înseamnă că
ai o infirmitate.

Atunci când  ști
că nu poți face ce vrei
zicea Grigore Moisil
încerci să progresezi.

Dacă vrei să urci
să vezi foarte departe
ne spunea C. Brâncuși
muncește și luptă.

Trăind pe pământ
ești îndepărtat de stele
dar, ne spunea Șt. O. Iosif,
nu-i un motiv, să nu
te înalți până la ele.

Învață-te să te înalți
zicea Nicolae Iorga,
nu să cobori.

Tot ce facem astăzi
ne spunea P. Comărnescu
trebuie să fie mai bine
decât a fost ieri.

Nu e bine să întrebăm
cine este cineva?
zicea T. Maiorescu
să întrebăm-ce devenim?

E minunat să te înalți
spunea Alex. A. Fhilipide
dar, ține minte, o pe jumătate
înseamnă o cădere.

Pornirea sprintenă și activă
alături de curajul gândiri
ori a faptei, spunea
T. Vianu, că te înalță.

V. I. Popa, zicea că
strădania și munca
înalță omul  în
creșterea sa adevărată.

Când dorești să faci ceva
cere povață cugetului
ne spunea N. Bălcescu,
astfel, te simți mai bun
și cu pași mari pe
drumul desăvârșirii.

Nefiind nimeni desăvârșit
e posibil de progres
ne spunea G. Călinescu
mai ales că viața înseamnă
lupta între contrarii.

Lupta interioară a unui scriitor
e semnul unei vieți intense
zicea Eugen Lovinescu.
A simți că trăiești intens
înseamnă că trăiești de două ori.





duminică, 18 iunie 2017

...Luana, o grădină a României




  Iată-ne, dragi cititori, în fața unui volum intitulat ,,Țara Luanei,, în care,  scriitorul Mihai Sălcuțan,  cheamă și îndeamnă românii să se bucure de frumusețile clădite, fie  generate de  minunatele anotimpuri , fie de miracolele care dăinuie de sute sau chiar mii de ani.
 Cu voia dvs., aș structura volumul în două părți. Fiecare parte având capitole distincte.
Prima parte, cuprinde beletristică iar partea a II a, scriitorul pledează pentru prima dragoste, epigrama și, întâlnirile cu marele poet Grigore Vieru.
  Încă de la povestirea medicului bucureștean repartizat în comuna Colți, impresionat de obiceiurile, tradițiile și veșnicia lor, fie a ,,pietrelor semiprețioase,, ori coloritul acestora, fie a ,,vestigiilor rupestre,, și a fenomenelor paranormale din zona Aluniș, ori albastru cerului ,,nemaiîntâlnit,, sau panorama privită de pe vârful Ivăneț, scriitorul Mihai Sălcuțan, ne încarcă cu o ploaie de bucurii.
  Încât, astfel de bucurii și trăiri te pot împinge înspre chemări precum:
- Veniți români, veniți pe câmpii, pe dealuri ori pe unde florile au înflorit.
În aceeași manieră plină de frumuseți, de data aceasta a spiritului - uman, maestru Sălcuțan, ne prezintă povestirea ,,Devenirea maicii Ana,, ce poate fi încadrată în frumuseți nebănuite care lasă în urmă pilde sau lecții care musai, trebuie îndeplinite. Altfel, orice fisură, orice neândeplinire a lor, viața lasă portițe-dărâmate în urma acelora care ignoră legea firii.
  Desigur, redările frumuseților din ,,Țara Luanei,, nu se opresc. Acestea ajung până la ,,Barajul Siriu,, și au continuat în Munții Siriului, în care autorul înlănțuie o istorie clădită, atât  pe întâmplările de aici, dar și frumusețile ce stau mărturii în orice anotimp ne-am afla, fie cald, fie rece, mai  ales când este vorba de: Lacul Vulturilor, Podul Calului, Molîia, Tătaru...Zăganu.
  În cea de a II a parte, așa cum s-a  mai spus, scriitorul Mihai Sălcuțan, pledează pentru  Epigramă. Pentru dragostea dintâi, pe care o definește precum ,,O esență de spirit,,. Epigrama, spune scriitorul fără să greșească, se află în strânsă legătură cu umorul.
  Ca remarcă, scriitorul propune Uniunii Scriitorilor să-i rezerve epigramei o secție în cadrul acesteia.
  Rămânând pe acest tărâm, iată, sora mai mică a Uniunii Scriitorilor,  Liga Scriitorilor, adună cu plăcere și scriitori de epigrame.
  În partea finală a volumului, scriitorul, acordă o mare atenție amintirilor și odată cu acestea aduce  un omagiu marelui scriitor Grigore Vieru,  pe care l-a  cunoscut, a discutat, a primit autografe. O remarcă  specială, punctată de autor la ultima întâlnire și-a autografului primit, reprezintă ,,presentimentul,,  marelui Grigore Vieru  că drumul său înspre...Oceanul de dincolo  era pe aproape.
     
                                                                                         Dumitru K Negoiță

marți, 13 iunie 2017

ȘTIRI CULTURALE NEPRELUATE DE MAS - MEDIA BUZOIANĂ





Ca buzoian cu vechime în orașul de reședință a județului Buzău, urmăresc destul de atent actualitățile culturale, bucurându-mă de fiecare dată de reușite, de inițiative, de premii obținute la nivel național sau chiar internațional. Și-n județul nostru, ca dealtfel în întreaga țară sunt oameni dornici fie de-a creia, fie de-a stimula ori de-a promova  unele reușite.
Revenind la Buzăul nostru, putem cita câteva din  știrile care nu știu din ce motive mas-media buzoiană nu a dorit să le cuprindă:
* Un reper-moral al României regale al anului 1902 (fala Mănăstirii Cernica), buzoian la origine și, cândva cu slujbe în Buzău, a fost adus acasă pe un Monument din comuna Viperești, satul Ursoaia. Anul acesta, în 10 mai 2017, am trecut de ediția a IV a.
* Pe harta Ligii Scriitorilor se află și Buzăul.
Privitor la acest punct, se poate menționa și mulțumi ziarului ,,OPINIA buzoiană,, care, grație scriitorului Marin Ifrim și a scriitorului Mihai Sălcuțan, au prezentat aceste știri culturale la sfârșit de an 2016.
* Palatul copiilor din Buzău, a obținut Marele premiu pentru: ,,Lecția de cor și zbor pentru Puiul de cocor,,, regizor Adrian Constntin, la ,,Concursul Național de Teatru pentru Elevi, George Constantin,,  București. Premiul pentru ,,Cel mai bun rol masculin,, a revenit tot unui elev buzoian Mario Negoiță. S-a întâmplat în 3-4 iunie 2017/
* Pe harta ,,Clubului trabantiștilor,, a ajuns și Buzăul.
Expoziția din 10 iunie 2017, de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu Buzău, spun martorii Evenimentului, a fost o reușită. Organizatorul Cristian Negoiță, a suportat costurile acestei întruniri care s-a încheiat pe 11 iunie 2017 la Sărata Monteoru.
* La Iași,
Din nou, Palatul copiilor din Buzău, în perioada 9 - 12 iunie, a fost premiat cu premiul I, la ,, Teatrul de păpuși,,
Acestea-s doar o parte din știrile culturale care, promovate, puteau provoca mult mai mulți oameni preocupați de frumos.


miercuri, 24 mai 2017

Drumul Dăruirilor va poposi în comuna Vipereşti


Într'u amintire.
După nouă ani, într-o Românie unde caracterele s-au împuţinat considerabil şi, doar goana după avere a rămas de majoritate prioritară, am pornit pe un drum, încercând, de ce nu? o trezire în ce-a mai rămas românesc în oameni. Cu astfel de crez am străbătut unele zone, precum: Bucureşti, Braşov, Iernut în zona Tg. Mureş, Focşani, Oradea la Băile Felix, Ploieşti, Chişinău, Soroca, prin Buzău şi împrejurimi, la Iaşi...cumulând ocazia unor lansări de cărţi cu deviza: Donând o gură de lumină. Un fel de aţâţare a unor suflete...un fel de bucurii autocreate.
De data aceasta Drumul Dăruirilor însemnând nu doar o gură de lumină ci, mult mai mult. Un drum cu materiale pentru a constitui un mini muzeu în comuna natală, comuna Vipereşti.
Pentru liniştea amicilor, cunoscuţilor, colegilor de breaslă, dragostea de-a aduna lucruri prăfuite şi-apoi curăţate ori recondiţionate, am dobândit-o de mic. De la jocul din copilărie cu cele două medalii ale tatălui meu...
Iată, pe scurt, materialele cuprinse schematic...
* Obiecte:
de uz casnic, generatoare de lumină, de expoziţie cu tablouri ţărăneşti...maşină de scris
* Cărţi:
vechi, de autor (dkn), de filatelie...
* Documente - cartografie:
şi de peste 100 de ani
* Colecţii:
de reviste, foi literare, de ziare, de vederi
* Numismatică:
bancnote, monede, insigne, medalii...
Desigur, obiecte care conţin valori istorice, valori sentimentale, manuscrise, cărţi poştale, mărci poştale..





joi, 18 mai 2017

A apărut "Poarta amintirilor", anul II (8-10)

"Poarta amintirilor" reprezintă o foaie de familie, literar-istorică, tradiţii, turism, iniţiată de Dumitru K Negoiţă.
 În "Amintirile de ieri" rând, pe rând se încearcă să se aducă un minim respect acelora care au făcut muncă voluntară, luptând pentru neam ţară şi lege. Printre ei unii chiar nu s-au mai întors.
În "Amintirile de azi", pe lângă propria familie, filiala Buzău a Ligii Scriitorilor, înseamnă o a doua familie.
"Poarta amintirilor" din mai- iunie 2017, cuprinde:
* Amintiri de ieri:
Ilustrata ne înfăţişează portretul lui Chiriac Mihai din anul 1912. Cu numele său Chiriac, a fost botezat Chiriac Negoiţă.
- Cine a fost Chiriac Mihai?
Cel care a (efectuat muncă patriotică) luptat pentru Neam, Ţară şi Lege, în Primul Război Mondial, venindu-i acasă doar numele pe-o cruce.
- Cine a fost Chiriac Negoiţă?
Cel care a (efectuat muncă patriotică... de bună voie...obligat!)  luptat, orfan de război fiind; în cel de al Doilea Război Mondial, şase ani.
* Amintiri de azi
Chiar pe praful şi nămolul acesta, tot munca patriotică este în floare. După iniţiativa înfiinţării unei reviste cultural- istorică, de tradiţii şi turism, construirea unui monument a însemnat o altă prioritate. Astfel a avut loc:
"Ediţia a IV a "URSOAIA" 2017", semnat Dumitru K Negoiţă (LSR)
 "La Muzeul Agata şi George Bcovia" Bucureşti, semnat Sahar Dejar - Bucureşti
O punte pentru suflet: Buzău - Iaşi, semnat Elena Căpăţînă (LSR)
Aniversarea a 10 ani de la naşterea copilului-spiritual "Mănăstirea din comuna pierdută", DKN
Un membru titular al USR, promovează prin fapte filiala LSR Buzău, DKN
Tot în acest număr se află şi sigla LSR/Filiala Buzău.

luni, 1 mai 2017

Triumful din "Toiagul de lumină"

După şcoala de îngeri, Ştefan Dima-Zărneşti, a pus cerul pe gânduri şi, după ce a dansat cu fulgerul, Dumnezeu l-a premiat cu "Toiagul de lumină".
Când am citit "mă înfloare umbra", mi-am amintit de Cenaclul din strada Umbrelor.
Acolo, câţiva iubitori de literatură, la început, în nici un caz, nu din eşalonul I. Din eşalonul I, am fost încurajaţi de scriitorul Marin Ifrim, căruia şi astăzi îi mulţumim. Noi, cei din strada Umbrelor, alături de regretaţii Ion Nica, Aurel Ganea, împreună cu Spiridon Râmniceanu, Dumitru Istrate-Ruşeţeanu,  Sorin Lalu, gazda, Nicolae Tudor, sărbătoritul de azi, Ştefan Dima-Zărneşti, Eugen Ciobanu, Ion Mitică, Marian Rădulescu...după promovarea făcută de scriitorul Marin Ifrim, am mai fost vizitaţi de Dumitru Pană, Nicolae Pogonaru, Tudor Cicu, Călin Gheţu, Lucian Mănăilescu şi alţii, au frecventat - Cenaclul de la marginea Oraşului.
De remarcat că strada Umbrelor se află între străzile Luminii şi Luceafărul. Şapte ani am primit, cu toţii, cei din umbrelor, lumină.
Revenind la "Toiagul de lumină" se poate remarca despre prietenul Ştefan Dima- Zărneşti, că ne vorbeşte şi despre mirese:
* Mireasa pământului
* Mireasa înălţării
* Mireasa cuibului de soare
Acestea, fie că ascund în "coaja timpului", lumina gândului, fie că ne învaţă despre mama luminii, cum ne spune cu mult patos poetul:
- Sunt picături unde se coc toate culorile plăcerii.
Am citit, plin de încântare, despre înălţare şi înflorire, despre lumină, sărutarea văzduhului...în cinstea scriitorilor care au rămas doar amintiri. Dar, cu aceeaşi recunoştinţă am desprins cum poetul înalţă scriitorii care i-au adus cândva bucurii, discutând despre înveşnicia împământenirii...a albastrului inventat...a luminii rotunde, precum şi a unor membrii din familie.
Esenţializând, "Toiagul de lumină", reprezintă volumul care, asemenea unei flori, îşi caută parfumul,
în...sărutul pământului...cuibărind o lacrimă.
Poetul ne vorbeşte şi despre-pasărea cuvintelor care plânge libertatea şi strigă:
- Veniţi, se fulgeră-n adâncul fericirii.