miercuri, 24 mai 2017

Drumul Dăruirilor va poposi în comuna Vipereşti


Într'u amintire.
După nouă ani, într-o Românie unde caracterele s-au împuţinat considerabil şi, doar goana după avere a rămas de majoritate prioritară, am pornit pe un drum, încercând, de ce nu? o trezire în ce-a mai rămas românesc în oameni. Cu astfel de crez am străbătut unele zone, precum: Bucureşti, Braşov, Iernut în zona Tg. Mureş, Focşani, Oradea la Băile Felix, Ploieşti, Chişinău, Soroca, prin Buzău şi împrejurimi, la Iaşi...cumulând ocazia unor lansări de cărţi cu deviza: Donând o gură de lumină. Un fel de aţâţare a unor suflete...un fel de bucurii autocreate.
De data aceasta Drumul Dăruirilor însemnând nu doar o gură de lumină ci, mult mai mult. Un drum cu materiale pentru a constitui un mini muzeu în comuna natală, comuna Vipereşti.
Pentru liniştea amicilor, cunoscuţilor, colegilor de breaslă, dragostea de-a aduna lucruri prăfuite şi-apoi curăţate ori recondiţionate, am dobândit-o de mic. De la jocul din copilărie cu cele două medalii ale tatălui meu...
Iată, pe scurt, materialele cuprinse schematic...
* Obiecte:
de uz casnic, generatoare de lumină, de expoziţie cu tablouri ţărăneşti...maşină de scris
* Cărţi:
vechi, de autor (dkn), de filatelie...
* Documente - cartografie:
şi de peste 100 de ani
* Colecţii:
de reviste, foi literare, de ziare, de vederi
* Numismatică:
bancnote, monede, insigne, medalii...
Desigur, obiecte care conţin valori istorice, valori sentimentale, manuscrise, cărţi poştale, mărci poştale..





joi, 18 mai 2017

A apărut "Poarta amintirilor", anul II (8-10)

"Poarta amintirilor" reprezintă o foaie de familie, literar-istorică, tradiţii, turism, iniţiată de Dumitru K Negoiţă.
 În "Amintirile de ieri" rând, pe rând se încearcă să se aducă un minim respect acelora care au făcut muncă voluntară, luptând pentru neam ţară şi lege. Printre ei unii chiar nu s-au mai întors.
În "Amintirile de azi", pe lângă propria familie, filiala Buzău a Ligii Scriitorilor, înseamnă o a doua familie.
"Poarta amintirilor" din mai- iunie 2017, cuprinde:
* Amintiri de ieri:
Ilustrata ne înfăţişează portretul lui Chiriac Mihai din anul 1912. Cu numele său Chiriac, a fost botezat Chiriac Negoiţă.
- Cine a fost Chiriac Mihai?
Cel care a (efectuat muncă patriotică) luptat pentru Neam, Ţară şi Lege, în Primul Război Mondial, venindu-i acasă doar numele pe-o cruce.
- Cine a fost Chiriac Negoiţă?
Cel care a (efectuat muncă patriotică... de bună voie...obligat!)  luptat, orfan de război fiind; în cel de al Doilea Război Mondial, şase ani.
* Amintiri de azi
Chiar pe praful şi nămolul acesta, tot munca patriotică este în floare. După iniţiativa înfiinţării unei reviste cultural- istorică, de tradiţii şi turism, construirea unui monument a însemnat o altă prioritate. Astfel a avut loc:
"Ediţia a IV a "URSOAIA" 2017", semnat Dumitru K Negoiţă (LSR)
 "La Muzeul Agata şi George Bcovia" Bucureşti, semnat Sahar Dejar - Bucureşti
O punte pentru suflet: Buzău - Iaşi, semnat Elena Căpăţînă (LSR)
Aniversarea a 10 ani de la naşterea copilului-spiritual "Mănăstirea din comuna pierdută", DKN
Un membru titular al USR, promovează prin fapte filiala LSR Buzău, DKN
Tot în acest număr se află şi sigla LSR/Filiala Buzău.

luni, 1 mai 2017

Triumful din "Toiagul de lumină"

După şcoala de îngeri, Ştefan Dima-Zărneşti, a pus cerul pe gânduri şi, după ce a dansat cu fulgerul, Dumnezeu l-a premiat cu "Toiagul de lumină".
Când am citit "mă înfloare umbra", mi-am amintit de Cenaclul din strada Umbrelor.
Acolo, câţiva iubitori de literatură, la început, în nici un caz, nu din eşalonul I. Din eşalonul I, am fost încurajaţi de scriitorul Marin Ifrim, căruia şi astăzi îi mulţumim. Noi, cei din strada Umbrelor, alături de regretaţii Ion Nica, Aurel Ganea, împreună cu Spiridon Râmniceanu, Dumitru Istrate-Ruşeţeanu,  Sorin Lalu, gazda, Nicolae Tudor, sărbătoritul de azi, Ştefan Dima-Zărneşti, Eugen Ciobanu, Ion Mitică, Marian Rădulescu...după promovarea făcută de scriitorul Marin Ifrim, am mai fost vizitaţi de Dumitru Pană, Nicolae Pogonaru, Tudor Cicu, Călin Gheţu, Lucian Mănăilescu şi alţii, au frecventat - Cenaclul de la marginea Oraşului.
De remarcat că strada Umbrelor se află între străzile Luminii şi Luceafărul. Şapte ani am primit, cu toţii, cei din umbrelor, lumină.
Revenind la "Toiagul de lumină" se poate remarca despre prietenul Ştefan Dima- Zărneşti, că ne vorbeşte şi despre mirese:
* Mireasa pământului
* Mireasa înălţării
* Mireasa cuibului de soare
Acestea, fie că ascund în "coaja timpului", lumina gândului, fie că ne învaţă despre mama luminii, cum ne spune cu mult patos poetul:
- Sunt picături unde se coc toate culorile plăcerii.
Am citit, plin de încântare, despre înălţare şi înflorire, despre lumină, sărutarea văzduhului...în cinstea scriitorilor care au rămas doar amintiri. Dar, cu aceeaşi recunoştinţă am desprins cum poetul înalţă scriitorii care i-au adus cândva bucurii, discutând despre înveşnicia împământenirii...a albastrului inventat...a luminii rotunde, precum şi a unor membrii din familie.
Esenţializând, "Toiagul de lumină", reprezintă volumul care, asemenea unei flori, îşi caută parfumul,
în...sărutul pământului...cuibărind o lacrimă.
Poetul ne vorbeşte şi despre-pasărea cuvintelor care plânge libertatea şi strigă:
- Veniţi, se fulgeră-n adâncul fericirii.